Aproximativ 600 de profesori din toată țara, care predau diverse discipline, au participat la un curs în cadrul căruia au fost instruiți să utilizeze metoda de predare „clasa inversată”, considerată a fi una dintre cele mai eficiente și inovative practici didactice din lume. Fiind ghidați de 5 mentori din sudul țării, profesorii au aflat care sunt diferențele și similitudinile dintre „clasa inversată” și „învățarea online”, primind informații despre modalitățile de implementare a acestor metode.
Dacă în timpul unei ore tradiționale predarea are loc în clasă, iar, acasă, elevii fac activități de sine stătător, atunci, în cazul „clasei inversate”, predarea are loc acasă, iar activitățile – la școală.
Ideea de bază a „clasei inversate”, numită în engleză „flipped classroom” este simplă: elevii analizează materialele didactice oferite de profesor pentru a face cunoștință cu tema lecției în afara orelor de curs. În clasă, timpul este dedicat discuțiilor și învățării active.
„Materialul pe care profesorul îl propune elevilor spre studiere ar fi bine să fie realizat de profesor, care să se înregistreze sau să elaboreze o prezentare în orice aplicație dorește, ca să le fie ușor elevilor, să poată să înțeleagă ușor subiectul lecției. Ar fi bine ca pentru 25% din toate subiectele lecțiilor pe care le au profesorii de predat în instituție să folosească acest model”, este de părere Natalia Popa, profesoară de informatică și matematică în Gimnaziul „Mihai Eminescu” din orașul Cantemir și mentor în cadrul cursurilor de instruire.
Studiile au arătat că atenția majorității elevilor începe să scadă după aproximativ 15 minute de la începutul unei lecții tradiționale. Însă datorită metodei „clasa inversată”, aceștia reușesc să rămână concentrați și implicați perioade mai lungi.
În cadrul instruirilor organizate în perioada 26-29 decembrie, cei 600 de profesori din țară, inclusiv 100 din regiunea Cahul, au fost ghidați cu privire la managementul clasei în contextul învățării combinate, precum și modul în care trebuie să evalueze și să ofere feedback eficient elevilor. Mentorii care au ghidat participanții sunt profesori din sudul țării. Natalia Popa, Aurica Bacalov, Alla Nebunu, Stela Chetroi și Andrei Miculschi implementează cu succes metoda „clasa inversată” în activitatea lor academică.
„Le-am demonstrat și le-am explicat că metoda „clasa inversată” este divizată în 7 modele și am explicat fiecare model în ce constă și cum poate fi aplicat la lecții. Am venit și cu exemple de proiecte didactice, unde este utilizat acest model de „clasă inversată” și am încercat să abordăm toate modelele ce sunt prevăzute de ghidul propus profesorilor”, a declarat mentorul Natalia Popa.
Învățarea profundă și lucrul în echipă sunt alte două beneficii ale acestei metode care devine tot mai populară în școlile din Republica Moldova.
„Este o metodă în care aș spune că elevii vin în ajutorul profesorului. Chiar dacă lecțiile nu sunt explicate de profesor, oricum elevii vin cu un interes mult mai sporit față de lecție, încearcă să caute mai multă informație și, câteodată, afli de la ei lucruri mult mai utile decât le știai”, a declarat Nina Crintea, profesoară de matematică, informatică și fizică în Gimnaziul „Mihail Kogălniceanu” din satul Cotihana, raionul Cahul.
Instruirile au fost organizate de „Tekwill în Fiecare Școală” și „Startup City Cahul”, finanțate de Uniunea Europeană în parteneriat cu Ambasada Suediei la Chișinău.
Metodologia de predare-învățare „clasa inversată” a fost elaborat de experții în educație: Anatol Gremalschi, Igor Bercu, Andrei Braicov și Tatiana Veverița. Acesta are drept scop consolidarea capacităților profesorilor pe măsură ce trec de la predarea tradițională la „clasa inversată”.
